Să vorbim despre modul de calcul al impozitului pe profit

Voi prezenta, în continuare, câteva aspecte principale de urmărit la calcularea impozitului pe profit.

După cum ştim, formula de calcul a profitului impozabil, aşa cum este definită în Titlul II din Codul fiscal, este următoarea:

„Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor.”

Formula este destul de clară, de remarcat este faptul că trebuie să ţinem cont de elementele similare veniturilor şi cheltuielilor care, de cele mai multe ori, scapă şi, dacă nu sunt luate în calcul şi sunt valori semnificative, pot genera diferenţe de impozit.

În analiza elementelor similare veniturilor şi cheltuielilor, pe lângă datele prezentate în normele de aplicare a Codului fiscal, este bine să se revizuiască şi sumele evidenţiate în conturile 471 Cheltuieli înregistrate în avans şi 472 Venturi înregistrate în avans. De multe ori, în aceste conturi se pot regăsi sume ce se pot încadra în categoria elementelor similare veniturilor sau cheltuielilor.

De verificat în categoria veniturilor:

• sunt aferente perioadei de calcul a impozitului pe profit,
• sunt venituri impozabile,
• închiderea conturilor de venituri se face prin debitarea clasei 7 şi creditarea contului 121 „Profit sau pierdere”, cu excepţia conturilor din grupa 71 „Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie” şi contul 709 „Reduceri comerciale acordate”

• elemente similare veniturilor.

În categoria cheltuilelilor avem urmatoarele elemente de care trebuie să ţinem cont:

• cheltuieli cu deductibilitate integrală,
• cheltuieli cu deductibilitate limitată,
• cheltuieli nedeductibile.

Să le luam pe rând.

Cheltuieli cu deductibilitate integrală: sunt generate de desfăşurarea activităţii economice a entităţii, în scopul realizării de venituri impozabile.

Câteva exemple de cheltuieli deductibile de verificat:

• dobânzile şi penalităţile înregistrate în contul 6581 „Despăgubiri, amenzi şi penalităţi”.

Având în vedere că aceste sume pot fi cu deductibilitate integrală, cum este cazul celor  prevăzute în contractele economice sau nedeductibile, cum este cazul celor datorate instituţiilor şi autorităţilor din Romania sau din strainătate, este bine ca în evidenţa contabilă să fie înregistrate în conturi analitice distincte, pentru a evita confuziile,

• pierderile tehnologice cuprinse în norma de consum proprie necesară la fabricarea produselor – atenţie la definirea pierderilor tehnologice aferente procesului de producţie,

• cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei. De verificat că aceste cheltuieli sunt efectuate în baza unui contract scris şi, de asemenea, trebuie verificat obiectul contractului, unde se prevăd toate elementele serviciilor efectuate, bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, dacă este cazul, programul privind campaniile publicitare, toate acestea constituie elemente ce justifică cheltuielile efectuate în scopul realizării veniturilor,

• cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate, efectuate pentru salariaţi şi administratori, precum şi pentru alte persoane fizice asimilate acestora. De reţinut este faptul că acestea se încadrează la cheltuieli de deplasare, care au la bază un ordin de deplasare şi se încadrează în limitele prevăzute de legislaţie, respectiv cazarea la anumite categorii de unităţi turistice sau transportul la anumite clase,

• pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor neîncasate, în cazul procedurii de faliment a debitorului. De verificat că există o hotarâre judecatorească definitivă de declarare a falimentului,

Cheltuielile înregistrate în contul 628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi”.

• pentru a avea o imagine cât mai clară, este bine ca aceste cheltuieli să fie grupate pe categorii de servicii si evidenţiate în conturi analitice distincte.
• de regulă, în acest cont sunt evidenţiate şi cheltuielile cu serviciile de management şi consultanţă. Pentru ca aceste categorii de cheltuieli, să fie considerate cheltuieli integral deductibile, acestea trebuie sa aibă la bază un contract scris, în care să fie prezentate cu exactitate serviciile ce vor fi prestate, rapoartele, situaţiile de lucrări si orice alte documente care justifică necesitatea acestor servicii. Facturile lunare primite pentru aceste servicii vor avea ataşate rapoarte, situaţii de lucrări, memo, precum şi calculaţia sumelor, numărul de ore prestate, tariful orar.

Exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitată:

• cheltuieli de protocol – limita 2%, aplicată asupra bazei de calcul, definită astfel: (total venituri – venituri neimpozabile) – (total cheltuieli – cheltuielile cu impozitul pe profit – cheltuieli de protocol – cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile),

• cheltuieli sociale – limită 2%, aplicată asupra cheltuielilor cu salariile personalului. Atenţie la cadourile în bani sau în natură, acordate copiilor minori ai salariaţilor si salariatelor,
• calcul cheltuieli cu provizioanele şi rezervele,
• calcul amortizare fiscală, metoda de calcul amortizare nu se schimbă,
• cheltuieli pentru prime de asigurare valuntară de sănătate (250 euro/an fiscal) şi cheltuielile la scheme de pensii facultative (400 euro/an fiscal),

• cheltuieli cu funcţionarea, întreţinerea şi reparaţiile aferente autoturismelor folosite de persoane cu funcţii de conducere. Se vor verifica dacă sunt limitate la un singur autoturism aferent persoanelor cu funcţii de conducere.

Exemple de cheltuieli nedeductible:

• cheltuieli cu impozitul pe profit,
• dobânzi, amenzi şi penalităţi datorate autorităţilor române sau străine,
• cheltuieli ca urmare a valorificării rezultatelor inventarierii bunurilor. Inventarierea presupune încheierea unui Proces verbal prin care se stabilesc bunurile deteriorate, lipsă în gestiune neimputabile. Aceste cheltuieli sunt nedeductibile, inclusiv ajustarea T.V.A.

• cheltuieli cu T.V.A. pentru avantaje acordate salariaţilor şi care nu au fost impozitate prin reţinere la sursă. Ca recomandar,e evitaţi să acordaţi avantaje salariaţilor şi să nu le impozitaţi la sursă, în momentul în care le evidenţiaţi ca şi cheltuielile nedeductibile automat, se ştie că acestea nu au fost taxate la salariat. Prin urmare, generează calcule pentru refacerea ştatelor de plată, declaraţii rectificative şi, nu în ultimul rând, taxe şi impozite suplimentare, purtătoare de dobânzi şi penalităţi.

• cheltuieli înregistrate pe bază de documente care nu au caracter de document justificativ (e-mailuri, facturi în copie, etc).

• cheltuieli cu taxe şi cotizaţii către organizaţii neguvernamentale sau asociaţii profesionale, dacă depaşesc echivalentul în lei a 4.000 euro anual. De verificat că aceste sume reprezintă, aşa cum le spune şi denumirea, cotizaţii, taxe către asociaţii profesionale. În opinia mea, taxele achitate pentru a fi membru a unui club, care nu este o asociaţie profesională, sunt integral nedeductibile,

• atenţie la reevaluarea mijloacelor fixe şi, mai exact, a cheltueililor cu amortizarea, în cazul în care în urma reevalării se înregistrează o descreştere de valoare.

Să vorbim puţin despre cheltuielile cu autoturismele de serviciu:

• sunt intergal deductibile, dacă sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice şi dacă foile de parcurs sunt întocmite corect,

• sunt deductibile 50% în cazul în care entitatea decide să nu întocmească foi de parcurs – nu se poate demonstra utilizarea exclusiv în scopul activităţii economice sau în cazul în care acestea sunt folosite şi alte scopuri.

Atenţie la stabilirea deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzi şi diferenţe de curs valutar, la calculul gradului de îndatoarare şi baza de calcul, respectiv împrumuturile cu termen de rambursare mai mare de un an.

Calulul impozitului pe profit este evidenţiat în Registrul de evidenţă fiscală. Registrul poate fi ţinut în formă scrisă sau electronică, completat în ordine cronologică şi datele înscrise trebuie să corespundă cu operaţiunile fiscale şi cu datele din declaraţia 101.

Foto 1: Pixabay

Foto 2: FreeImages